|
|
FINANŢE PUBLICE
(Pentru specializare: Contabilitate şi Informatică de Gestiune)
Întrebările, răspunsurile şi bibliografia pentru specializarea
Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Bibliografie:
1. Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu Gh.D., Moşteanu T., Bercea F., Georgescu F. (1999), „Finanţe publice”, Ed. a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.
2. Stolojan T., Tatarcan R. (2000), „Integrarea şi politica fiscală europeană”, Editura Infomarket, Bucureşti.
3. Anghelache G., Belean P. (2003), „Finanţele publice ale României”, Editura Economică, Bucureşti.
4. Belean P., Anghelache G. (2005), „Finanţele publice ale României”, Editura Ec. Bucureşti
5. Talpoş I. (1995), „Finanţele României”, Editura Sedonia, Timişoara.
6. Legea finanţelor publice nr.500/2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.597/13.08.2002.
7. Legea datoriei publice nr. 313, publicată în Monitorul Oficial al României nr.577/29.06.2004.
8. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1080/19.11.2004.
9. Legea privind Codul fiscal nr. 571/22.12.2003, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr.927/23.12.2003.
10. Ordonanţa de Urgenţă privind finanţele publice locale nr. 45/05.06.2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr.431/19.06.2003
11. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.115, pentru notificarea amendamentelor la Aranjamentul „stand-by” dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României nr.729/07.10.2002.
12. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr.560/24.06.2004.
13. Hotărârea Guvernului nr.44 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
14. Ordonanţa de Urgenţă nr. 146 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, publicată în Monitorul Oficial al Româiei, nr. 824/14.11.2002.
Propunători:
Prof.univ.dr. Pavel Belean
Lect. univ. dr. Mazuru Luminiţa
Lect. univ. drd. Risti Lucia Camelia
Întrebări finanţe publice :
1. S.C. „Alfa” din România realizează în ţară (România) venituri în sumă de 12.000 euro, iar în străinătate (Germania) 5.000 euro.
Se cunosc următoarele date:
- cotele de impozit în România sunt:
- pentru 12.000 euro …… 23%;
- pentru 17.000 euro …… 27%;
- impozitul plătit în Germania, dovedit cu acte fiscale, este de 1.750 euro.
Indicaţi care dintre variantele prezentate mai jos, referitor la evitarea dublei impuneri, reprezintă impozitul total pe care acestă societate îl are de plătit în România, în cazul metodei „creditării obişnuite”.
a) 2.760 euro;
b) 3.240 euro;
c) 2.840 euro;
d) 2.950 euro.
2. S:C. „Andromeda” din România realizează în ţară (România) venituri în sumă de 15.000 euro, iar în străinătate (Germania) 8.000 euro.
Se cunosc următoarele date:
- cotele de impozit în România sunt:
- pentru 15.000 euro …… 25%;
- pentru 8.000 euro …..… 18%;
- pentru 23.000 euro ……. 32%;
- impozitul plătit în Germania, dovedit cu acte fiscale, este de 2.000 euro.
Indicaţi care dintre variantele prezentate mai jos, referitor la evitarea dublei impuneri, reprezintă impozitul total pe care acestă societate îl are de plătit în România, în cazul metodei „creditării integrale”.
a) 3.750 euro;
b) 5.360 euro;
c) 4.800 euro;
d) 4.900 euro.
3. S.C. „Iulius” din România realizează în ţară (România) venituri în sumă de 12.000 euro, iar în străinătate (Germania) 5.000 euro.
Se cunosc următoarele date:
- cotele de impozit în România sunt:
- pentru 12.000 euro …… 23%;
- pentru 17.000 euro …… 27%;
- impozitul plătit în Germania, dovedit cu acte fiscale, este de 1.750 euro.
Indicaţi care dintre variantele prezentate mai jos, referitor la evitarea dublei impuneri, reprezintă impozitul total pe care acestă societate îl are de plătit în România, în cazul metodei „scutirii totale”.
a) 3.240 euro;
b) 3.240 euro;
c) 2.760 euro;
d) 2.850 euro.
4. O persoană realizează la locul de muncă de bază un salariu lunar de 5.200.000 lei; indemnizaţie de conducere de 2.340.000 lei. În luna ianuarie 2005, angajatul realizează o deplasare în interes de servicu pentru care primeşte suma de 300.000 lei pentru diurnă şi suma de 2.000.000 lei pentru decontarea cheltuielilor de transport şi cazare.
Contribuţiile datorate de angajat constau în:
- contribuţia la fondul de ajutor de şomaj 1%;
- contribuţia la asigurările sociale 9,5%;
- contribuţia la asigurările sociale de sănătate 6,5%.
Angajatul nu are persoane în întreţinere.
Conform legislaţiei în vigoare, în luna ianuarie 2005, deducerea personală lunară aferentă acestui venit este de 1.800.000, angajatul nu are în întreţinere pe nimeni, iar cota de impozitare este de 16%:
Venitul impozabil din salarii, de la locul de muncă de bază, realizat de angajat şi impozitul, în luna ianuarie, este de:
A. 1) 7.786.022 lei; B. 1) 850.723 lei;
2) 4.949.252 lei; 2) 713.312 lei;
3) 6.080.282 lei; 3) 745.246 lei;
4) 4.458.200 lei. 4) 895.500 lei.
a) A1, B5;
b) A2, B1;
c) A5, B3;
d) A4, B2.
5. Un magazin ce funcţionează în regim de consignaţie vinde un obiect de artă provenind de la o persoană fizică, care a cerut pentru acesta suma de 12.000.000 lei. În aceeaşi lună magazinul vinde produse electronice aparţinând unei persoane juridice, care a solicitat pentru acesta suma de 40.000.000 lei. Comisionul practicat de magazinul tip consignaţie este de 20% pentru vânzarea obiectelor de artă şi 15% pentru produsele electronice, indiferent de proprietarul acestor categorii de bunuri (persoană fizică sau juridică . Cota de TVA este de 19%.
Valoarea TVA colectată înregistrată de magazin în urma acestor două operaţiuni este de :
a) 5.273.000 lei;
b) 3.876.000 lei;
c) 1.596.000 lei;
d) 11.476.000 lei.
6. Echitatea fiscală se obţine doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) asigurarea venitului mediu neimpozabil;
b) asigurarea venitului mediu neimpozabil, stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de mărimea venitului şi de situaţia personală a contribuabilului;
c) asigurarea venitului minim neimpozabil, stabilirea sarcincii fiscale în funcţie de mărimea venitului şi de situaţia personală a contribuabilului, stabilirea sarcinii fiscale a unei categorii sociale în comparaţie cu sarcina fiscală a altei categorii sociale, impunerea să fie generală;
d) asigurarea venitului mediu neimpozabil, stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de mărimea venitului şi de situaţia personală a contribuabilului, stabilirea sarcinii fiscale a unei categorii sociale în comparaţie cu sarcina fiscală a altei categorii sociale.
7. O societate a înregistrat la sfârşitul lunii mai 2005 venituri impozabile cumulate de la începutul anului în sumă de 160.000.000 lei. Valorile cumulate ale cheltuielilor pentru aceeaşi perioadă au fost:
- cheltuieli materiale…………………………52.000.000 lei;
- cheltuieli salariale şi sociale………………46.000.000 lei;
- cheltuieli cu servicii prestate de terţi………7.000.000 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit…………….6.400.000 lei;
- cheltuieli cu diurna acordată………………5.000.000 lei;
(din care 2.000.000 lei peste limitele diurnei acordate pentru instituţiile publice)
- cheltuieli cu penalităţi pentru nerespectarea unor clauze contractuale, plătite unui partener român……………….6.000.000 lei;
- alte cheltuieli deductibile………………..10.000.000 lei.
Pentru determinarea cheltuielilor cu sponsorizări deductibile se utilizează limita de 5%. Veniturile din vânzarea de produse la export reprezintă 30% din totalul veniturilor, iar cota de impozit pentru veniturile realizate la export este de 5%.
Impozitul pe profit înregistrat pe cheltuieli în luna mai (datorat pentru luna mai) este de:
a) 6.517.000 lei;
b) 2.717.000 lei;
c) 3.881.700 lei;
d) 440.000 lei.
8. Ce reprezintă serviciul datoriei publice?
a) mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică;
b) mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări;
c) mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datoriei publice;
d) mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne.
9. Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi, pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat, se finanţează, potrivit Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 146/2002, din:
a) disponibilităţile temporare din contul Senatului şi Camerei Deputaţiilor?
b) finanţarea directă primită de la Banca Naţională a României?
c) emisiune monetară?
d) disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului?
10. Care dintre modalităţile de întocmire şi de aprobare a bugetelor locale şi bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local prezentate mai jos nu sunt în concordanţă cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă privind Legea finanţelor publice locale nr. 45/2003?
1) bugetele instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral din venituri extrabugetare se aprobă de către organul de conducere a acestora, cu avizul Ministerului Finanţelor şi al ordonatorului principal de credite;
2) bugetele locale se aprobă de către consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz;
3) între bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti există relaţii de subordonare;
4) bugetele instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale se aprobă de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti, având în vedere subordonarea acestora;
5) ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă odată cu proiectul anual al bugetului local o prognoză a acestuia pe următorii 5 ani;
6) o dată cu elaborarea proiectului anual al bugetului local, ordonatorii principali de credite prezintă şi programul de investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie.
a) 1,2,3;
b) 3,4,5;
c) 1,3,5;
d) 2,4,6.
11. Criteriul originii veniturilor, care stă la baza impunerii veniturilor sau a averii, folosit în practica fiscală internaţională se defineşte:
a) impunerea veniturilor se efectuează de autoritatea fiscală din ţara căreia aparţine rezidentul, indiferent dacă veniturile sau averea fac obiectul impunerii, sunt obţinute, respectiv se află pe teritoriul acelui stat sau în afara acestuia?
b) impunerea veniturilor se realizează de organele fiscale din ţara căreia aparţine rezidentul sau din ţara pe al cărui teritoriu s-a realizat venitul pe baza unor convenţii bilaterale?
c) un stat impune rezidenţii săi, care realizează venituri sau posedă avere din (în) statul respectiv, indiferent dacă ei locuiesc sau nu în ţara lor?
d) impunerea se efectuează de către organele fiscale din ţara pe al cărui teritoriu s-au realizat veniturile sau se află averea, făcându-se abstracţie de rezidenţa sau naţionalitatea beneficiarilor de venituri?
12. Salariatul Faur Ioan realizează în cursul lunii aprilie 2005 venituri din salarii de la locul de muncă, după cum urmează:
- salariu negociat 4.680.000 lei;
- indemnizaţii şi sporuri diverse 1.320.000.
Reţinerile din salariu sunt:
- contribuţia pentru fondul de şomaj 1%;
- contribuţia pentru pensia suplimentară 9,5%;
- contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate 6,5%.
Deducerea personală lunară pentru anul 2005 este de 1.600.000 lei, pentru venitul realizat şi condiţiile familiale.
Angajatul, conform declaraţiei fiscale, are următoarea situaţie:
- soţie în întreţinere (fără venituri);
- un copil cu handicap accentuat;
- o bunică fără venituri.
Cota impozitului este de 16%.
Să se determine dacă impozitul pe venitul din salarii datorat pentru luna aprilie, 2005 este de:
a) 167.990 lei;
b) 540.000 lei;
c) 145.800 lei;
d) 269.986 lei.
13. Care din următoarele caracteristici nu este proprie taxei pe valoarea adăugată?
a) să plăteşte la vânzarea mărfurilor sau prestarea serviciilor când are loc transferul bunurilor sau serviciilor;
b) este un impozit indirect, suportat de către cumpărătorii bunurilor sau serviciilor;
c) este un impozit indirect care se calculează cu cote proporţionale;
d) este un impozit indirect, unic, cu plata fracţionată.
14. Care din următoarele reguli aparţin creditelor bugetare, ca şi condiţie de bază pentru efectuarea de cheltuieli publice?
1) prevederea expresă şi aprobarea nivelului acestora de către organul legislativ;
2) rambursabilitatea creditelor bugetare;
3) cheltuirea sumelor numai potrivit destinaţiilor pentru care au fost aprobate în actul normativ de către organul legislativ;
4) finanţarea nu ţine cont de gradul de subordonare a instituţiilor sau activităţilor cu caracter bugetar;
5) finanţarea se efectuează în funcţie de importanţa instituţiilor publice în cauză, centrale, locale;
6) exercitarea controlul financiar preventiv şi acordarea vizei cu ocazia deschiderii de credite şi utilizării resurselor financiare publice;
7) dimensionarea cheltuielilor publice şi repartizarea pe destinaţii şi beneficiari rezultă direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice;
8) problema dimensionării cheltuielilor publice este mai întâi o chestiune politică şi apoi o chestiune economică de colectare a resurselor necesare pentru acoperirea lor.
a) 1,3,5,6;
b) 1,3,4,6;
c) 1,2,4,5;
d) 4,5,6,7.
15. Care dintre bugetele de mai jos sunt cuprinse în bugetul general consolidat:
1) Bugetele fondurilor speciale;
2) Bugetul asigurărilor sociale de stat;
3) Bugetele locale;
4) Bugetul altor instituţii cu caracter autonom;
5) Bugetul de stat.
a) 1,2,3,4;
b) 1,2,4,5;
c) 1,3,4,5;
d) 1,2,3,5.
16. Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în România au fost:
1) reorganizarea băncilor şi consecinţele acesteia asupra execuţiei finanţelor publice;
2) schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice;
3) schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare private;
4) scoaterea bugetului asigurărilor sociale de stat în afara bugetului de stat în contextul prevederilor Legii finanţelor publice;
5) înfiinţarea în cadrul bugetului de stat, a unor fonduri extrabugetare speciale;
6) neschimbarea concepţiilor privind utilizarea resurselor naturale;
7) înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale, în afara bugetului de stat;
8) întărirea autonomiei finanţelor publice locale;
9) scăderea şi diversificarea fondurilor bugetare;
10) necesitatea echilibrului finanţelor private.
Alegeţi răspunsul corect.
a) 3,4,6,10;
b) 1,4,7,8;
c) 2,5,8,10;
d) 1,2,4,8.
17 O persoană fizică realizează în ţara de rezidenţă, Canada, un venit de 850.000 euro, iar în altă ţară, Suedia, un venit de 285.000 euro. În ţara de rezidenţă, Canada, impozitul se calculează cu cote progresive compuse în tranşe, după cum urmează:
- până la 100.000 euro ………………………………10%;
- de la 100.001 - 500.000 euro …….……………….20%;
- de la 500.001 - 700.000 euro …….……………….25%;
- de la 700.001 - 900.000 euro …….……………… 30%;
- peste 900.000 euro …………………………………40%.
În ţara de sursă a venitului, Suedia, impozitul se calculează cu o cotă proporţională de 25%. Care este volumul impozitelor totale plătite de persoana fizică în cazul în care între cele două ţări nu există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri (A) şi în cazul în care există o convenţie care stabileşte ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditării integrale (B)?
a. A) 289.400 u.m. B) 294.000 u.m.;
b. A) 365.250 u.m. B) 71.800 u.m.;
c. A) 325.700 u.m. B) 220.000 u.m.;
d. A) 294.000 u.m B) 222.750 u.m..
18. Ce presupune operaţiunea de consolidare în cazul bugetului general consolidat?
a) eliminarea cheltuielilor din bugetul unde acestea apar sub denumirea de transferuri consolidate;
b) eliminarea veniturilor din bugetul în care acestea apar sub denumirea de subvenţii;
c) punctele a) şi b);
d) punctele a) şi b) plus eliminarea tuturor prevederilor din bugetele în care sunt evidenţiate venituri care provin din alt buget.
19. Despre operaţiunea de „conversiune” se poate afirma:
a) poate fi forţată sau facultativă;
b) poate presupune rambursarea anticipată;
c) face parte din operaţiunile legate de împrumuturile de stat;
d) reprezintă preschimbarea înscrisurilor unui împrumut de stat exigibil cu înscrisuri ale unui nou împrumut de stat pe termen mediu sau lung şi cu o dăbândă mai mică.
20. Finanţele Publice reprezintă:
a) relaţii de natură economică?
b) relaţii de natură socială?
c) relaţii financiare?
d) relaţii sociale de natură economică?
21. Care sunt părţile participante la constituirea resurselor publice?
a) statul cu organismele sale, pe de o parte, şi agenţii economici, pe de altă parte;
b) statul cu organismele sale, pe de o parte, şi agenţii economici şi instituţile publice, pe de altă parte;
c) statul cu organismele sale, pe de o parte, şi agenţii economici, instituţiile publice şi populaţia, pe de altă parte;
d) statul cu organismele sale, pe de o parte, şi contribuabili, persoane fizice şi juridice, pe de altă parte.
22. Transferul unei sume drept donaţie către o instituţie publică reprezintă sau nu o relaţia pe care o putem categorisi în domeniul finanţelor publice:
a) da, pentru că sprijină o instituţie publică care şi aşa se finanţează numai din fonduri bugetare;
b) da, pentru că pentru acea sponsorizare, agentul economic respectiv beneficiază de facilităţi fiscale, din partea statului;
c) nu, pentru că suma respectivă este dată benevol de către agentul economic, neobligându-l nimeni la acest lucru;
d) da, pentru că începând cu anul 2000 acestea au fost introduse în cadrul veniturilor bugetare.
23. Plata unei taxe de şcolarizare de către un student este sau nu o relaţie de finanţe publice:
a) da, deoarece contribuie la finanţarea unui instituţii publice;
b) da, deoarece în schimbul taxei studentul este şcolarizat;
c) nu în sens restrâns, deoarece aceste taxe nu sunt obligatorii; ele sunt obligatorii pentru cine doreşte o instruire deosebită;
d) da, deoarece taxele respective fac parte din resursele financiare de trezorerie.
24. Sfera finanţelor publice cuprinde:
a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondurilor speciale, bugetul asigurărilor pentru şomaj?
b) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondurilor speciale, asigurările pentru şomaj şi bugetele din mijloacele extrabugetare?
c) fondurile constituite prin bugetul general consolidat, împrumuturile de stat, precum şi garanţiile acordate de stat şi puse în aplicare?
d) componentele bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondurilor speciale, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele din mijloacele extrabugetare şi bugetul Trezoreriei Statului, precum şi orice alte operaţiuni extrabugetarea ale Ministerul Finanţelor Publice şi ministerelor şi agenţii din afara cadrului bugetar, inclusiv operaţiuni extrabugetare finanţate prin împrumuturi externe şi fonduri de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe)?
25. Finanţele societăţilor comerciale cu capital de stat sunt:
a) finanţe publice deoarece în aceste societăţi statul este majoritar, iar prin stat înţelegem finanţe publice?
b) finanţe private deoarece aceste societăţi se conduc după regulile şi principiile economiei de piaţă, după care se conduc toate celelalte societăţi comerciale care funcţionează în economia de piaţă?
c) aceste finanţe sunt şi finanţe publice dar şi finanţe private?
d) finanţe publice deoarece în situaţii dificile din punct de vedere financiar ele sunt sprijinite de la bugetul de stat?
26. Societăţile de asigurări cu capital de stat fac parte din cadrul finanţelor:
a) private, pentru că ele funcţionează după regulile şi principiile economiei de piaţă, obţinerea de profit şi maximizarea lui;
b) private, pentru că funcţionează după aceleaşi reguli ca şi societăţile de asigurări private şi societăţile comerciale în general;
c) publice, deoarece ele sunt societăţi de asigurări de stat care au capital integral de stat;
d) mixte, pentru că din punct de vedere funcţional au la bază aceleaşi reguli ca societăţile de asigurări private, iar din punct de vedere al capitalului, acesta este de stat.
27. Există vreo deosebire din punct de vedere bugetar între impozite şi taxe, pe de-o parte, şi contribuţiile de asigurări sociale, pe de altă parte?
a) da, pentru că unele sunt venituri bugetare, iar celelalte contribuţii obligatorii;
b) da, pentru că unele sunt venituri ale bugetului de stat şi bugetelor locale, iar celelalte ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondul de sănătate;
c) nu, pentru că ambele sunt venituri bugetare din punct de vedere fiscal;
d) da, pentru că în schimbul contribuţiilor persoana în cauză va primi la bătrâneţe o pensie sau servicii medicale pe parcursul vieţii.
28. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice se referă la:
a) constituirea resurselor publice?
b) utilizarea, alocarea fondurilor publice?
c) şi la constituire şi la utilizare?
d) la intervenţia statului în economice?
29. Ce presupune funcţia de alocare, utilizare a fondurilor publice?
a) alocarea fondurilor publică ale instituţiilor publice prin deschiderea de credite bugetare;
b) alocarea şi angajarea creditelor bugetare;
c) utilizarea lor efectivă prin plăţi de casă;
d) alocarea, deschiderea de credite bugetare şi utilizarea efectivă a resurselor sub un strict control preventiv.
30. Care este deosebirea esenţială între fondul de dezvoltare (cheltuieli de capital) din cadrul finanţelor private şi finanţelor publice?
a) nu există nici o deosebire deoarece ambele servesc aceluiaşi scop, dezvoltarea;
b) există o deosebire în sensul că unul este finanţat din resursele proprii ale agenţilor economiei, iar celălalt prin componentele bugetul general consolidat;
c) există o deosebire deoarece investiţiile din domeniul agenţilor economici privesc dezvoltarea factorilor de producţie, pe câtă vreme investiţiile din fondurile publice au în vedere mai ales satisfacerea intereselor generale ale societăţilor prin utilităţile publice;
d) există o deosebire întrucât investiţiile din cadrul finanţelor private sunt generate pentru maximizarea profitului, iar a celor din cadrul bugetului pentru a satisface interesele social-culturale.
31. Fondul de consum social se finanţează numai prin:
a) bugetul de stat?
b) bugetul de stat şi bugetul fondurilor speciale?
c) bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale şi bugetul asigurărilor sociale de stat?
d) toate componentele sistemului bugetar?
32. Funcţia de control a finanţelor publice se exercită:
a) şi în domeniul activităţii agenţilor economici, a populaţiei şi a altor contribuabili?
b) numai în domeniul agenţilor economici cu capital de stat sau majoritar de stat?
c) numai în domeniul instituţiilor publice deoarece ele sunt acelea care consumă fondurile publice?
d) în domeniul tuturor contribuabililor care au datorii către stat, a organelor însărcinate cu constituirea fondurilor publice, precum şi a subiecţilor din economie care consumă fonduri publice?
33. Ce presupune principiul bugetului brut din cadrul instituţiilor publice?
a) toate veniturile şi toate cheltuielile se varsă şi se primesc de la bugetul prin care sunt finanţate instituţiile publice în cauză, sumele fiind evidenţiate în buget în forma lor brută;
b) din veniturile încasate se reţin numai cheltuielile care prin legi speciale sunt acceptate a fi acoperite din acestea, iar diferenţa de cheltuieli se suportă de la buget;
c) principiul bugetului brut presupune că şi veniturile din mijloace extrabugetare se varsă la buget deoarece acest principiu presupune o corelaţie totală cu bugetul de stat;
d) în buget se prevede numai diferenţa dintre cheltuielile ce nu pot fi acoperite cu venituri proprii.
34 Ce este o regie publică autonomă?
a) societate comercială cu capital integral de stat care produce utilităţi publice;
b) societate comercială de un tip deosebit ca capital integral de stat care, de regulă, produce şi desface utilităţi şi servicii publice;
c) societate comercială cu capital mixt (privat şi de stat), care produce servicii publice;
d) societate comercială cu capital majoritar de stat.
35. Care dintre categoriile de credite fac parte din sistemul relaţiilor de natura finanţelor publice?
a) creditul bancar, pentru că reflectă relaţii care se stabilesc în expresie bănească între bănci şi solicitanţi de capitaluri financiare;
b) creditul comercial, deoarece reprezintă relaţii între agenţii economici din economie care produc PIB, deci venituri impozabile;
c) creditul bugetar, deoarece în limita lui instituţiile publice pot efectua plăţi;
d) creditul ipotecar, deoarece rezolvă în mare măsură problemele sociale.
36. Cine aprobă bugetul de stat?
a) Guvernul la propunerea Ministerului Finanţelor Publice;
b) Parlamentul la propunerea Guvernului;
c) Ministerul Finanţelor Publice la propunerea instituţiilor publice centrale (ministere);
d) Camera Deputaţilor la propunerea Guvernului.
37. Cine aprobă bugetul asigurărilor sociale de stat?
a) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la propunerea Direcţiilor Judeţene de Muncă şi Solidarităţii Sociale;
b) Ministerul Finanţelor Publice la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale;
c) Parlamentul la propunerea Guvernului;
d) Guvernul la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.
38. Cine aprobă bugetele instituţiilor publice locale finanţate parţial din bugetul local?
a) ordonatorul principal care este primarul acelei unităţi administrativ-teritoriale;
b) Consiliul Local căruia îi este subordonată aceea instituţie publică;
c) conducerea acelei instituţii, cu avizul ordonatorului ierarhic superior;
d) conducerea acelei instituţii, cu acordul Consiliului Local.
39. Cine aprobă bugetele instituţiilor publice locale finanţate integral din bugetul local?
a) Consiliul Local căruia îi este subordonată aceea instituţie;
b) conducerea instituţiei în cauză, cu avizul ordonatorului ierarhic superior;
c) ordonatorul principal de credite care este primarul acelei localităţi;
d) organul financiar teritorial al Ministerului Finanţelor Publice, prin intermediul căruia se alocă fondurile bugetare.
40. Cine aprobă bugetul unei instituţii publice locale finanţate integral din mijloace extrabugetare?
a) Consiliul Local de care aparţine;
b) conducerea acelei instituţii;
c) conducerea acelei instituţii cu acordul Consiliului Local respectiv;
d) organul de conducere al acelei instituţii cu avizul ordonatorului principal de credite.
41. Cine aprobă bugetul unei instituţii publice finanţătă integral din bugetul de stat?
a) Ministerul Finanţelor Publice;
b) Parlamentul României odată cu aprobarea bugetului de stat;
c) Ordonatorul de credite ierarhic superior al acesteia;
d) Conducerea acelei instituţii cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
42. Cine aprobă bugetul unei instituţii publice finanţată parţial din bugetul de stat?
a) conducerea acelei instituţii, cu avizul ordonatorului de credite;
b) ordonatorul ierarhic superior;
c) prin lege ca anexă la bugetele ordonatorilor principali de credite;
d) de către Ministerul Finanţelor Publice, cu avizul ordonatorului de credite.
43. Bugetele instituţiilor publice centrale finanţate din mijloace extrabugetare se aprobă de către:
a) conducerea fiecărei instituţii publice în cauză?
b) Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţiile publice centrale?
c) instituţia publică în cauză, cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior?
d) ordonatorul ierarhic superior?
44. Bugetul asigurărilor pentru şomaj este inclus în:
a) bugetul asigurărilor sociale de stat?
b) bugetul de stat?
c) este un buget de sine stătător, iar textul legii care îl aprobă se referă atât la bugetul asigurărilor sociale de stat cât şi la bugetul asigurărilor pentru şomaj?
d) bugetul fondurilor speciale?
45. Cine aprobă bugetele fondurilor speciale?
a) Parlamentul printr-o sesiune specială;
b) Parlamentul odată cu aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, ca anexe la acestea, la propunerea Guvernului;
c) Guvernul pentru că este un buget de mai mică importanţă ca bugetul de stat;
d) Camera Deputaţilor la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.
46. Bugetul de stat este un buget care se întocmeşte după principiul:
a) bugetului brut?
b) bugetului net?
c) bugetului în extensie?
d) cuprinde numai cheltuielile instituţiilor publice şi corelaţiile cu unităţile economice?
47. Ce presupune principiul depersonalizării în domeniul veniturilor bugetului de stat?
a) faptul că veniturile trebuiesc clasificate după natura lor;
b) faptul că ele servesc la acoperirea cheltuielilor în mod general, respectiv un venit anume nu poate fi direcţionat pentru a acoperi o cheltuială anume;
c) faptul că ele încă de la constituire au o anume afectare, specializare şi atribuire;
d) acest principiu se referă numai la principalele venituri ale statului, deoarece acestea îl interesează.
48. Universalitatea bugetară presupune:
a) veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute; veniturile nu pot fi afectate direct unuei anume cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor?
b) veniturile trebuie grupate într-o ordine anume şi depersonalizată servind la acoperirea cheltuielilor pe destinaţii speciale?
c) înscrierea tuturor veniturilor publice şi a tuturor utilizatorilor cărora li se acordă aceste venituri, într-un document unic şi după o schemă unicată?
d) veniturile şi cheltuielile se includ într-un document unic, bugetul?
49. Principiul unităţii bugetare presupune:
a) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice cheltuite;
b) veniturile şi creditele bugetare trebuie să fie înscrise în bugetul public în mod separat, fiecare din acestea figurând cu sumele lor totale;
c) veniturile trebuie grupate într-o masă unică şi depersonalizată, servind la a¬coperirea cheltuielilor în mod global;
d) veniturile şi cheltuielile se prevăd în bugetul de stat în sume brute.
50. Specializarea bugetară se referă la:
a) veniturile şi cheltuielile bugetare, să se înscrie şi să se aprobe în buget pe surse de provenienţă, respectiv pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare;
b) faptul că aprobarea Parlamentului se dă „în bloc” pentru toate veniturile şi toate creditele bugetare odată;
c) partea de cheltuieli a bugetului este detaliată într-o anumită ordine şi pe domenii, acţiuni, potrivit clasificaţiei bugetare funcţionale şi economice;
d) veniturile sunt depersonalizate, iar cheltuielile clasificate după natura lor economică.
51. Impozitele reprezintă:
a) prelevări obligatorii către stat din veniturile sau averea persoanei fizice sau juridice fără o contraprestaţie de serviciu directă şi imediată şi cu titlu nerambursabil?
b) prelevări obligatorii către stat nerambursabile?
c) prelevări obligatorii către stat fără o contraprestaţie directă şi cu titlu nerambursabil?
d) obligaţii către stat pentru care contribuabilii vor beneficia de anumite servicii publice?
52. O persoană juridică, care are calitatea de angajator, în cazul impozitului pe salar datorat de angajaţi are calitatea de:
a) plătitor, pentru că el îl plăteşte;
b) suportator, pentru că veniturile din salarii, asupra cărora se calculează, sunt trecute pe cheltuielile de producţie ale angajatorului prin intermediul salariilor brute;
c) plătitor şi suportator;
d) nu are nici o calitate întrucât nu el suportă acest impozit.
53. Ce reprezintă „asieta”?
a) tehnologia fiscală referitoare la identificarea subiectului impozabil, stabilirea materiei impozabile, a cuantumului impozitului, precum şi a încasării acestuia;
b) tehnologia fiscală referitoare la identificarea subiectului impozabil, stabilirea materiei impozabile, evaluarea acesteia şi a cuantumului impozitului;
c) numai măsurile necesare pentru calcularea şi încasarea impozitului;
d) operaţiunile specifice cu privire la impozite, pentru perceperea acestora.
54. Cotele de impozite pot fi:
a) proporţionale, progresive, regresive şi degresive?
b) proporţionale, simple şi globale?
c) proporţionale, regresive şi globale?
d) simple şi globale?
55. Facilităţile fiscale presupun:
a) înlesniri fiscale de orice natură, diminuarea venitului impozabil, a impozitului etc.;
b) numai reduceri de impozite;
c) numai diminuarea venitului impozabil;
d) scăderea unei părţi din impozit dacă acesta a fost achitat integral.
56. Care este structura valorii adăugate asupra căreia se calculează taxa pe valoare adăugată?
a) amortizarea, cheltuielile cu salariile şi asimilate, impozitele şi taxele (altele decât cele calculate asupra profitului), plus profitul brut;
b) cheltuielile cu salariile şi asimilate plus profitul brut;
c) numai valoarea adăugată netă;
d) valoarea nou creată.
57. Perceperea impozitelor şi taxelor presupune:
a) stabilirea corectă a impozitelor şi taxelor?
b) încasarea acestora prin folosirea metodelor şi tehnicilor fiscale reglementate de lege?
c) întocmirea unor acte de urmărire silită asupra debitorului dacă acesta nu şi-a achitat de bună voie impozitele şi taxele la scadenţă?
d) blocarea conturilor contribuabilului dacă acesta nu–şi achită de bună voie impozitele?
58. Motivaţia statului de a institui taxe de consumaţie (accize) este:
a) inhibarea subiecţilor, persoane fizice, de a consuma produse dăunătoare sănătăţii (a limita consumul acestora);
b) de a realiza venituri importante pe seama bugetului de stat;
c) atât inhibarea subiecţilor, persoane fizice, de a consuma unele produse dăunătoare sănătăţii sau de lux (a limita consumul acestora) sau de a importa, cât şi de a realiza venituri importante pe seama bugetului de stat din aceste impozite;
d) de a limita consumul produselor de lux.
59. În cazul tehnicilor de evitare a dublei impuneri, metoda „creditării obişnuite” presupune:
a) determinarea progresivităţii cotei de impozit, la venitul total (din ţară şi străinătate) care apoi se aplică numai la venitul realizat în ţară?
b) determinarea impozitului total la veniturile totale (din ţară şi străinătate) din care apoi se scade impozitul plătit în străinătate, dovedit cu acte?
c) determinarea impozitului total, la venitul total (din ţară şi străinătate) din care apoi se scade impozitul plătit în străinătate, dar nu mai mult decât ar fi plătit în România pentru acel venit?
d) determinarea impozitului numai pentru veniturile realizate în ţară?
60. Metoda „scutirii progresive” presupune:
a) determinarea impozitului total la venitul total (din ţară şi străinătate) din care apoi se scade impozitul plătit în străinătate, dar nu mai mult decât ar fi plătit în România pentru acel venit?
b) determinarea progresivităţii cotei de impozit la venitul total (din ţară şi străinătate), cotă de impozit care apoi se aplică numai la venitul realizat în ţară?
c) impunerea numai a venitului realizat în ţară, exceptându-se de la impunere veniturile realizate în străinătate cu cotele aferente venitului realizat în ţara de reşedinţă?
d) impunerea veniturile realizate în ţară şi străinătate cu cotele progresive aferente veniturilor realizate în ţară?
61. Cum se manifestă evaziunea fiscală sub adăpostul legii?
a) prin neînregistrarea tuturor veniturilor sau a majorării în mod nejustificat a cheltuielilor de către un contribuabil;
b) prin majorarea în mod nejustificat a cheltuielilor deductibile de către o persoană fizică sau juridică autorizată;
c) nu există evaziune fiscală la adăpostul legii;
d) prin neevidenţierea tuturor veniturilor.
62. Care este deosebirea între materia impozabilă şi baza de impozitare?
a) nu există nici o deosebire, deoarece au în vedere acelaşi concept;
b) baza de impozitare reprezintă materia impozabilă corectată prin scăderea veniturilor neimpozabile şi adăugate anumite cheltuieli pe care fiscul nu le recunoaşte (nedeductibile);
c) baza de impozitare, în cazul impozitelor pe venit, este egală cu venitul impozabil iar în cazul altor impozite, baza o formează valorile asupra cărora se aplică cotele de impozit (valoarea în vamă, valoarea adăugată, acciza specifică, etc.). Deci între baza de impozitare şi materia impozabilă există deosebiri, în unele cazuri chiar semnificative, dar ele servesc aceleiaşi cauze: stabilirea obligaţiei de plată către buget;
d) există deosebiri importante între cele două noţiuni deoarece se referă la concepte diferite.
63. Care este diferenţa dintre cotele de impozite regresive şi cele degresive?
a) nu există nici o deosebire esenţială deoarece în ambele cazuri cotele se reduc pe măsură ce creşte venitul;
b) în cazul cotelor regresive, acestea scad pe măsura creşterii venitului impozabil, pe când cele degresive cresc în primă fază până la o anumită limită, după care, pe măsură ce veniturile cresc, cotele de impozit scad;
c) nu esistă deosebiri de fond întrucât şi unele şi altele sunt date în favoarea grupurilor sociale defavorizate;
d) există deosebiri întrucât acestea se referă la probleme diferite.
64. Cotele de impozit în cazul impozitului pe salarii sunt:
a) cote progresive simple, pentru că sunt mai uşor de calculat;
b) cote progresive compuse, pentru că sunt mai echitabile;
c) cote proporţionale;
d) cote regresive.
65. Din punct de vedere al randamentului fiscal, care sunt impozitele cele mai preferate de administraţiile fiscale?
a) impozitele directe, deoarece se pot determina în funcţie de veniturile efectiv realizate de persoanele fizice sau juridice ceea ce duce la creşterea randamentului fiscal;
b) impozitele pe avere, deoarece acestea sunt extrem de uşor de calculat şi urmărit la plată;
c) impozitele indirecte, deoarece sunt aşezate asupra produselor necesare traiului cotidian al membrilor societăţii;
d) accizele.
66. Există vreo diferenţă între profitul supus impozitării şi profitul contabil?
a) nu, deoarece contabilitatea trebuie să reflecte fidel şi corect situaţia patrimoniului şi deci a tuturor operaţiunilor economice şi financiare care se derulează în cadrul unei întreprinderi, inclusiv a rezultatelor;
b) poate exista diferenţă în cazul în care organele fiscale de control găsesc venituri neînregistrate;
c) da, deoarece pentru determinarea profitului impozabil, din profitul contabil se scad veniturile neimpozabile şi se adună cheltuielile nedeductibile fiscal;
d) poate exista diferenţe atunci când sunt înregistrate şi anumite cheltuieli nejustificate.
67. Finanţele regiilor autonome fac parte din:
a) finanţele publice, deoarece regiile autonome sunt unităţi economice cu capital integral de stat;
b) atât din finanţele publice cât şi din finanţele private, deoarece beneficiază de importante subvenţii şi ajutoare din partea statului şi, apoi, îşi desfăşoară activitatea după regulile şi specificul societăţilor comerciale, din punct de vedere gestionar, contabil şi financiar;
c) fac parte din finanţele private, deoarece îşi conduc întreaga activitate după principiile şi regulile care guvernează finanţele private;
d) au un regim aparte, întrucât sunt unităţi speciale ale statului.
68. Fondurile publice constituite prin bugetul asigurărilor sociale de stat fac parte din categoria:
a) finanţelor private, pentru că veniturile lor sunt constituite pe seama unor contribuţii;
b) finanţelor publice, deoarece veniturile din contribuţii sunt obligatorii, iar acestea şi cheltuielile acestui buget sunt derulate numai prin Trezoreria Statului, şi folosite după regulile şi principiile constituirii şi utilizării fondurilor publice;
c) fiind vorba de asigurări sociale de stat, aceste fonduri fac parte dintr-o categorie specială de relaţii financiare ca şi cele ale tuturor societăţilor de asigurări;
d) finanţelor publice, dar cu puternice influenţe a finanţelor societăţilor de asigurări.
69. Banca Naţională a României prin sistemul de relaţii financiare pe care le realizează în susţinerea monedei naţionale - acordarea de împrumuturi Trezoreriei Statului când aceasta înregistrează goluri temporare de casă -, precum şi prin faptul că administrează contul curent general al Trezoreriei Statului, prin ansamblul acestor relaţii financiare pe care le creează, face parte din:
a) finanţele publice datorită consideraţiilor arătate mai sus;
b) finanţele private, deoarece chiar dacă scopul final nu este acela de a realiza profit ci de a susţine moneda naţională, realizează şi ea profit din care 80% îl virează bugetului de stat, deci se conduce după principiul gestiunii proprii;
c) finanţele speciale specifice sistemului bancar, întrucât ele nu se aseamănă nici cu finanţele publice nici cu cele private;
d) Banca Naţională a României se conduce după regulile şi principiile de finanţare a instituţiilor publice datorită rolului pe care îl are în gestionarea fondurilor publice.
70. Impozitul pe profit din cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome este o categorie economică a:
a) valorii adăugate brute;
b) valorii adăugată nete;
c) valorii adăugate;
d) valorii nou create.
71. Prin exercitarea subfuncţiei privind modul de constituire a resurselor publice se realizează:
a) numai stabilirea obligaţiilor către stat pentru fiecare contribuabil;
b) stabilirea obligaţiilor către stat pe fiecare contribuabil, precum şi încasarea lor;
c) punctele a) şi b), plus funcţia de intervenţie a statului în economie, mai ales prin intermediul politicilor fiscale;
d) numai administrarea şi gestionarea fondurilor publice.
72. Taxa pe valoare adăugată se calculează asupra:
a) valorii adăugate nete;
b) valorii adăugate brute fără amortizare;
c) diferenţei între totalul încasărilor şi totalul plăţilor, care în structură este compusă din: amortizare + salarii şi asimilate + impozite şi taxe, altele decât impozitul pe profit + profitul contabil;
d) cifrei de afaceri, din care se deduce taxa pe valoarea adăugată plătită în amonte.
73. Impozitele directe sunt:
a) cele care se aşează asupra vânzărilor de bunuri sau prestărilor de servicii;
b) impozite speciale pe consum;
c) cele care se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcţie de veniturile sau averea acestora;
d) cele care se stabilesc pe valoarea nou creată.
74. Impozitele personale sunt:
a) impozite indirecte;
b) impozite reale;
c) impozite directe;
d) impozite obiective.
75. Menirea socială a finanţelor în cadrul mecanismului de funcţionare a economiei se înfăptuieşte prin îndeplinirea următoarelor funcţii:
a) de atragere a resurselor şi de redistribuire a produsului intern brut;
b) de alocare a resurselor, stabilizator al economiei naţionale şi de control;
c) de atragere şi de alocare a resurselor, precum şi de stimulator al economiei naţionale;
d) de repartiţie, control şi intervenţie a statului în economie.
76. În practica bugetară românească, potrivit principiului anualităţii, se aplică:
a) sistemul de exerciţiu;
b) sistemul de gestiune;
c) sistemul douăsprezecimilor bugetare;
d) sistemul mixt, de exerciţiu şi de gestiune.
77. În ştiinţa finanţelor, cheltuielile publice sunt considerate a fi:
a) un consum de produs intern brut, generat de necesitatea îndeplinirii de către stat a funcţiilor pe care acesta şi le asumă;
b) formă concretă de utilizare de către stat a bugetului anual pe care reuşeşte să-l constituie în procesul redistribuirii produsului intern brut;
c) un ansamblu de utilizări de fonduri publice având drept scop satisfacerea de nevoi sociale;
d) categorie economică ce exprimă relaţiile economico-sociale în formă bănească care se manifestă între stat ca redistribuitor, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice beneficiare, pe de altă parte, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi funcţiilor statului.
78. Creditul public se caracterizează prin următoarele trăsături:
a) este complementar în raport cu resursele pe care fiscalitatea este capabilă să le furnizeze statului şi se acordă cu dobândă fixă;
b) are caracter contractual, fiind expresia acordului de voinţă al părţilor (între împrumutat – statul şi împrumutător); are caracter rambursabil, în schimbul unui câştig pentru împrumutător;
c) este contractual şi cu titlu oneros; nu este purtător de dobânzi; se angajează doar de pe piaţa privată de capital;
d) se impune de către stat, în baza autorităţii sale; are totuşi natură contractuală impusă; generează sarcina statului de a plăti dobânzi dictate de acesta, precum şi a altor avantaje.
79. Impozitele directe sunt:
a) pe vânzări;
b) pe clădiri;
c) pe venituri;
d) pe venituri şi averi.
80. Prin creanţă fiscală înţelegem:
a) dreptul plătitorului de a-şi achita obligaţiile fiscale;
b) îndatorirea de a plăti impozite şi taxe;
c) asieta fiscală;
d) dreptul statului de a încasa impozite, taxe, etc. de la persoane fizice şi juridice.
81. În situaţia în care sporirea veniturilor nu este însoţită şi de o creştere a cotei de impunere, ci de scădere a ei este vorba despre:
a) impunere analitică;
b) impunere globală;
c) impunere pe tranşe;
d) impunere regresivă.
82. Exigibilitatea reflectă:
a) îndatorirea de a vărsa impozit la buget;
b) obligaţia plătibilă la termenele legale;
c) încasarea impozitelor şi taxelor;
d) redistribuirea impozitelor şi taxelor.
83. Impunerea reprezintă:
a) instituirea de impozite;
b) identificarea autorităţii fiscale;
c) supunerea la impozit;
d) calculul impozitelor în sarcina persoanelor fizice şi juridice.
84. Dubla impunere reprezintă:
a) impunerea după criteriul domiciliului şi al originii veniturilor;
b) impunerea de două ori a rezidenţilor;
c) impunerea veniturilor şi averilor;
d) supunerea aceleiaşi materii impozabile, aparţinând aceluiaşi subiect, de către două autorităţi fiscale.
85. Execuţia de casă a bugetului reprezintă:
a) un complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice;
b) un complex de operaţiuni numai privind încasarea veniturilor bugetare;
c) un complex de operaţiuni care are în vedere încasarea veniturilor bugetare şi extrabugetare;
d) un complex de operaţiuni care are în vedere efectuarea de plăţi din credite bugetare.
86. Baza de impunere la impozitele pe avere o constituie:
a) situaţia personală a contribuabilului;
b) elementele avuţiei consolidate;
c) averea propiu-zisă;
d) renta viageră.
87. Practicarea impozitelor indirecte este o încălcare a principiului echităţii fiscale deoarece:
a) nu sunt prelevări transparente, ci mascate;
b) nu se cunosc de către toţi consumatorii;
c) sunt uşor de perceput;
d) este facultativă.
88. Accizele le suportă:
a) cumpărătorul;
b) vânzătorul;
c) producătorul;
d) importatorul şi producătorul.
89. Creditul public se deosebeşte de creditul privat datorită:
a) facultativităţii;
b) gratuităţii creditului public;
c) rambursabilităţii;
d) calităţii debitorului.
90. Obligaţiunile de stat sunt:
a) obligaţii ale statului faţă de cetăţeni;
b) titluri de credit pe termen scurt;
c) creanţe guvernamentale;
d) titluri de credit emise de către stat pentru împrumuturile pe termen lung.
91. Rata reală a dobânzii se stabileşte:
a) în funcţie de rata nominală a dobânzii;
b) raportând dobânda plătită de stat la suma efectiv încasată cu prilejul plasării împrumuturilor;
c) în funcţie de câştigurile reale aduse de împrumut;
d) utilizând în calcul prima de rambursare.
92. Serviciul datoriei externe exprimă:
a) plata ratelor scadente;
b) achitarea obligaţiilor externe;
c) efortul financiar anual al statului cu plata împrumuturilor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente acestora;
d) datoria flotantă.
93. Perceperea impozitelor înseamnă:
a) lichidarea obligaţiilor faţă de buget;
b) exigibilitatea impozitelor;
c) încasarea efectivă a sumei datorate bugetului căruia le aparţin;
d) emiterea titlului de percepere;
e) sancţionarea contribuabilului.
94. Creditele bugetare anuale arată:
a) limita maximă posibilă până la care se pot efectua cheltuieli bugetare;
b) limita minimă până la care se pot efectua cheltuieli bugetare;
c) finanţări din bugetul de stat;
d) credite acordate prin intermediul bugetului.
95. Taxele pe succesiuni se referă la:
a) transferul de avere cu titlu oneros?
b) transferul de avere cu titlu gratuit datorită decesului în schimbul unei taxe?
c) transferul de avere cu titlu gratuit între vii?
d) transferul de avere cu titlu oneros între vii?
Răspunsuri
1.b 26.a 51.a 76.b
2.b 27.c 52.a 77.d
3.c 28.c 53.b 78.b
4.d 29.d 54.a 79.d
5.d 30.c 55.a 80.d
6.c 31.d 56.a 81.d
7.d 32.d 57.b 82.b
8.a 33.a 58.c 83.d
9.d 34.b 59.c 84.d
10.c 35.c 60.b 85.a
11.d 36.b 61.a 86.b
12.b 37.c 62.c 87.a
13.b 38.b 63.b 88.d
14.a 39.a 64.c 89.d
15.d 40.d 65.c 90.d
16.d 41.c 66.c 91.b
17.d 42.c 67.c 92.c
18.d 43.c 68.b 93.c
19.d 44.c 69.b 94.a
20.d 45.b 70.b 95.b
21.d 46.a 71.c
22.c 47.b 72.d
23.c 48.a 73.c
24.c 49.a 74.c
25.b 50.a 75.d
_______________________________________
Let your mind be free !!!
|
|
